Ați ințeles potențialul summitului Xi-Putin-Trump?

22 noiembrie 2026

Alexandra Bellea-Noury, discurs pentru seminarul MEPEI de la 20 noiembrie 2026

În Europa, tindem să interpretăm greșit reuniunea de ieri de la Shenzhen dintre președinții Xi, Putin și Trump, considerând-o o încercare de a reproduce un nou Yalta și de a redistribui sferele de influență. Alții ar putea fi dezamăgiți de absența unor rezultate concrete. Aș dori să propun o perspectivă alternativă, subliniind două aspecte.

Obiectivele comune ale omenirii

În primul rând, această reuniune nu trebuie privită ca un eveniment izolat, ci ca începutul unei noi dinamici. Cercetătorul chinez Qian Feng a subliniat, pe bună dreptate, dincolo de rezultatele concrete, importanța stabilirii unor noi canale de comunicare și a unei structuri de dialog între cele mai mari trei puteri nucleare.(1)

În al doilea rând, și acesta este aspectul pe care presa europeană nu îl înțelege, reuniunea marchează totodată declanșarea unei dezbateri privind un principiu superior, care transcende chestiunile și interesele particulare, principiu pe care îl putem numi „binele comun” sau „obiectivele comune ale omenirii”.

Ideea este că, dacă nu ne schimbăm geometria mentală, puzzle-ul inextricabil al intereselor naționale, etnice și economice divergente nu poate fi rezolvat. Actualele crize multiple (Ucraina, Palestina, tulburările sociale din Europa etc.) nu pot fi abordate una câte una fără a privi mai întâi imaginea de ansamblu. Avem nevoie de o nouă arhitectură mondială de securitate și dezvoltare.

Există ceva hilar în cinismul european: poetul german din secolul al XIX-lea Heinrich Heine scria în „Lutetia” despre cum redactorii șefi ai ziarelor, un fel de condotieri apărători ai intereselor oligarhice, refuzau publicarea articolelor care depășeau interesele de partid și pe cele concrete ale publicului lor. Teme mai universale legate, spre exemplu, de interesele omenirii în general, se loveau de răspunsul că « nu intră în viziunea jurnalului ».(2) Se poate spune că « omenirea » nu prea se încadra în orizontul lor de interes. Cred că a venit momentul să transformăm acest tip de subiecte în ceva deosebit de interesant pentru publicul european. Titlul « Discuție între cele mai mari puteri nucleare despre obiectivele comune ale omenirii » ar trebui să figureze pe burtierele televiziunilor, ca « breaking news ».

Dezvoltarea, noul nume al păcii

Schiller Institute și fondatoarea lui, Helga Zepp-LaRouche, au lansat încă din ianuarie 2020 un apel public intitulat „Apel către președinții Trump, Putin și Xi de a convoca un summit de urgență pentru a aborda pericolul de război”, în vederea, citez, „nu doar a abordării pericolului imediat de război din Asia de Sud-Vest, ci și a soluționării acestuia cu efect permanent, prin crearea unei noi paradigme pentru lume”. „O asemenea paradigmă trebuie să pună capăt geopoliticii și imperialismului și să instituie o nouă arhitectură financiară și strategică pentru lume, bazată pe apărarea suveranității și integrității culturale a tuturor națiunilor.”(3)

Cred că noi, europenii, dispunem de resursele culturale necesare pentru a răspunde provocărilor actuale. Doamna LaRouche amintește adesea de precedentul Păcii Westfalice la care ne putem referi. Aceasta arată cum, într-o situație aparent fără ieșire, o dinamică superioară a putut armoniza interesele particulare. Nu este vorba despre un „echilibru al puterilor” pragmatic, așa cum îl prezenta Kissinger în lucrarea sa „Noua ordine mondială”(4), ci despre o abordare morală, bazată pe principii și orientată către viitor. De ce?

  • În primul rând, beligeranții au decis să oprească ciclul răzbunării, acordând iertarea pentru crimele de război și datoriile ilegitime de război.(5)
  • În al doilea rând, au introdus un nou domeniu de cooperare, sub forma asigurării liberei navigații pe Rin și a planificării unor noi canale navigabile.(6)

Aceasta este abordarea de care avem nevoie acum. Așa cum spunea Papa Paul al VI-lea, dezvoltarea trebuie să devină noul nume al păcii.

Schiller Institute, împreună cu partenerii săi, a publicat sute de rapoarte despre strategia pentru a opri crizele financiare și pentru a soluționa conflictele prin proiecte de dezvoltare reciproc avantajoase, cu impact la nivel mondial. (7)

EIR, The Eurasian Landbridge, 1992; raportul Eurasian Landbridge, 1997; raportul The New Silk Road Becomes the New Landbridge, 2014

Permiteți-mi să aleg două exemple care sunt în concordanță și cu strategia chineză a Noului Drum al Mătăsii.

Un vechi vis, tunelul prin Strâmtoarea Bering

Primul este proiectul tunelului prin Strâmtoarea Bering, care ar conecta America de Nord cu Asia. Încă din 2017 Schiller Institute a organizat seminarii și conferințe publice pentru a-i cere președintelui Trump să se alăture strategiei Noului Drum al Mătăsii. Lucrează la această idee încă din 1990.

Subliniez că nu este vorba despre o altă „operațiune de soft power chinezesc” sau despre o „ingerință rusească”, ci despre o idee profund americană, un vechi vis american. Aceasta este o hartă realizată de un aliat al lui Lincoln. 

William Gilpin, The Cosmopolitan Railway: Compacting and Fusing Together All the World’s Continents, San Francisco, The History Company, 1890, harta „Map of the World”, în special harta Europei și Asiei, exemplar digitizat de Google Books, Internet Archive, https://archive.org/details/cosmopolitanrai02gilpgoog (accesat la 21 noiembrie 2026).

Am studiat recent ideile lui Henry C. Carey, consilierul economic al lui Lincoln. Acest precedent ar trebui invocat atunci când discutăm despre reuniunea Putin–Xi–Trump, nu Yalta. Naționaliștii americani din jurul lui Lincoln considerau că o posibilă alianță între China, Rusia și Statele Unite era esențială pentru eliberarea lumii de războiul comercial dus de Imperiul Britanic împotriva națiunilor. (Ceea ce numim astăzi „ordinea internațională bazată pe reguli”.)(9)

Nu este vorba despre un proiect faraonic, cu valoare simbolică, ci despre dezvoltarea infrastructurii în beneficiul oamenilor. Astăzi numim asemenea proiecte „coridoare de dezvoltare” care includ infrastructura  energetică, alimentarea cu apă, sistemul de sănătate, componenta culturală, orașe noi etc.

Vectorul științific și progresul tehnologic sunt, de asemenea, importanți. După cum puteți vedea, susținem energia nucleară și trenurile de mare viteză cu levitație magnetică (maglev). Principiul este cel al densității fluxului energiei. Pe scurt spus, nu putem ridica o rachetă spațială cu panouri solare și nu putem asigura un nivel de trai decent pentru 10 miliarde de oameni pe planetă cu eoliene. Avem nevoie de surse de energie densă. Energiile « verzi » sunt intrinsec, fizic, limitate.

Acest proiect specific, al tunelului prin Strâmtoarea Bering, figurează pe agenda Rusiei.(10) China și Europa ar avea, de asemenea, beneficii imense de pe urma acestui proiect și a participării la construirea lui.

Planul Oasis, pace în Orientul Mijlociu

Alt exemplu care arată cum pot fi abordate conflictele este Planul Oasis, conceput de Lyndon LaRouche în anii 1970 pentru instaurarea unei păci durabile în Asia de Sud-Vest. Interesele evreilor și palestinienilor nu se pot întâlni, decât dacă mutăm discuția către un proiect orientat spre viitor, care să urmărească prosperitatea comună. Și subliniez că nu este vorba despre ideea unei „Riviera palestiniene” a lui Trump, ci despre dezvoltare reală: crearea a noi resurse de apă într-o regiune afectată de penurie. Ideea progresului tehnologic este centrală, prin, de exemplu, utilizarea reactoarelor nucleare modulare.(11)

Sursa: https://larouchepub.com/eiw/public/2021/eirv48n11-20210312/eirv48n11-20210312_008-the_oasis_plan_development_is_th-lar.pdf

Eradicarea terenului corupției

Totuși, aceste povești despre un viitor mai bun rămân pentru noi, europenii, simple basme, dacă nu ne însușim ideea luptei împotriva corupției, așa cum este ea tratată de președintele Xi Jinping. Acesta a vorbit despre „eradicarea terenului și a condițiilor care dau naștere corupției”. (12) Permiteți-mi să vă mă refer și la apelurile repetate ale Papei Leon al XIV-lea pentru eradicarea « structurilor păcatului ».(13)

Iată care sunt structurile noastre ale păcatului. După cum afirma Jean-François Gayraud, un înalt comisar francez de poliție: „Infracțiunile de pe piețele financiare au devenit sistematice, într-atât încât, uneori, ajung să facă ele sistem.” „În mod fundamental, criminalitatea organizată denaturează funcționarea sistemelor politice prin intermediul corupției sistemice și al formării unor veritabile burghezii criminale. De asemenea, ea transformă funcționarea piețelor economice și financiare în beneficiul celor mai lipsiți de onestitate dintre actorii acestora: „mâna invizibilă” este înlocuită de o „mână criminală”, care denaturează toate regulile, provocând prejudicii concrete bugetelor statelor, sănătății consumatorilor, mediului înconjurător și dezvoltării economice. Criminalitatea organizată ucide, dar, de asemenea, distruge și sărăcește.”(14)

Nu voi da aici nume din România, dar aș aminti doar scandalul ROBOR (15) și că președintele nostru a recunoscut că investitorii internaționali au făcut presiuni asupra sa pentru a nu organiza alegeri parlamentare anticipate: « (…) noi suntem o țară care trăiește pe datorie de mult timp și, trăind pe datorie, nu poate să se joace cu fluxurile financiare care îi mențin activitatea curentă. Și mesajul pe care l-am primit de la investitorii care împrumută România – bănci, fonduri de pensii, și așa mai departe – și care îi asigură funcționarea curentă a fost „nu alegeri anticipate.”(16)

Acest sistem financiar, o bulă speculativă gigantică, care își devorează propriul viitor, propriii copii, asemenea titanului Cronos, reprezintă motivul implicit al protestelor de masă din întreaga Europă.

Problema financiară este sistemică, prin urmare și soluția trebuie să fie sistemică. Avem nevoie de:

  • o nouă arhitectură monetară internațională de tip Bretton Woods, cu cursuri de schimb fixe și cu un caracter multipolar;
  • o abordare inspirată de legea americană Glass-Steagall Act, care să separe speculațiile financiare de activitățile bancare sănătoase;
  • instituții financiare naționale și internaționale dedicate dezvoltării economiei reale, cu emfaza pe noi tehnologii, iar aici dinamica BRICS constituie un exemplu.(17)

Avem foarte multe pe agendă!

România, putere mijlocie?

Dezbaterea privind rolul puterilor mijlocii este foarte importantă, deoarece România ar trebui să se considere o putere mijlocie și să se reconecteze la cele mai bune valori ale sale. Dispunem de resursele culturale și istorice necesare pentru a ne ridica la înălțimea provocărilor. De exemplu, avem nevoie de discuții, dezbateri și studii despre ceea ce eu numesc „identitatea nealiniată” a României, frumoasa tradiție a negocierii între blocuri.(18)

Vorbeam despre o nouă geometrie mentală. Sunt profesoară și înțeleg cât de important este să ne formăm capacitatea de a proiecta viitorul, capacitatea de a imagina. Nu este vorba despre o imaginație irațională, ci despre o imaginație creativă organizată, așa cum o face Beethoven în simfoniile sale sau așa cum o face Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida” de aici, din București, prezentând procesele descoperirilor științifice, începând cu Prometeu.

1 Qian Feng, director of the Department of Research at the Institute of National Strategy of Tsinghua University, citat în Dean Andromidas, „China-Russia-US Meeting to Open Crisis Communication Channel”, EIR News, 16 noiembrie 2026, https://eir.news/2026/11/daily-brief/daily-alert-wise-americans-study-china/ (accesat la 21 noiembrie 2026).

2 Heinrich Heine, Lutetia. Berichte über Politik, Kunst und Volksleben, partea I, articolul XI, Paris, 3 iunie 1840, https://www.heinrich-heine-denkmal.de/heine-texte/lutetia11.shtml (accesat la 21 noiembrie 2026)

3 Helga Zepp-LaRouche, „Call for Presidents Trump, Putin & Xi to Convene Emergency Summit to Address Danger of War”, Schiller Institute, 7 ianuarie 2020, https://schillerinstitute.com/wp-content/uploads/2020/01/20200108-schiller-call-for-summit.pdf (accesat la 21 noiembrie 2026).

4 Henry Kissinger, World Order: Reflections on the Character of Nations and the Course of History, New York, Penguin Press, 2014, cap. 1, secțiunea „The Peace of Westphalia”, pp. 23–30.

5Karel Vereycken, „La paix de Westphalie comprenait une réorganisation financière mondiale”, Solidarité & Progrès, disponibil la: https://solidariteetprogres.fr/Europe-Westphalie-contre-Empires, (accesat la 21 noiembrie 2026).

6 Pierre Beaudry, „The Economic Policy That Made the Peace of Westphalia”, Executive Intelligence Review, vol. 30, nr. 21, 30 mai 2003, pp. 18–33, disponibil la: https://larouchepub.com/other/2003/3021westphalia.html (accesat la 21 noiembrie 2026).

7 Helga Zepp-LaRouche, „About Us”, Schiller Institute, disponibil la: https://schillerinstitute.com/our-campaign/about-us/, (accesat la 21 noiembrie 2026).

8 Schiller Institute, „U.S.-China Cooperation on the Belt and Road Initiative and Corresponding Ideas in Chinese and Western Philosophy”, invitație la conferința internațională din 13–14 aprilie 2017, New York, https://archive.schillerinstitute.com/conf-iclc/2017/0413-ny/invitation1.html (accesat la 22 noiembrie 2026).

9 Anton Chaitkin, „The ‘Land-Bridge’: Henry Carey’s Global Development Program”, Executive Intelligence Review, vol. 24, nr. 19, 2 mai 1997, pp. 30–33, disponibil la: https://larouchepub.com/eiw/public/1997/eirv24n19-19970502/eirv24n19-19970502_030-the_land_bridge_henry_careys_glo.pdf, accesat la 21 noiembrie 2026.

10 Andrew Osborn, „Kremlin Envoy Proposes ‘Putin-Trump Tunnel’ to Link Russia and US”, Reuters, 17 octombrie 2025, https://www.reuters.com/world/kremlin-envoy-proposes-putin-trump-tunnel-link-russia-us-2025-10-17/ (accesat la 21 noiembrie 2026).

11 Schiller Institute, „The Oasis Plan – The LaRouche Solution for Southwest Asia”, Schiller Institute, https://schillerinstitute.com/the-oasis-plan-the-larouche-solution-for-southwest-asia/ (accesat la 21 noiembrie 2026).

12 Xi Jinping, „Xi Jinping susține un discurs important la sesiunea plenară a CCDI”, Consiliul de Stat al Republicii Populare Chineze, 10 ianuarie 2024, disponibil la: https://english.www.gov.cn/news/202401/10/content_WS659dd697c6d0868f4e8e2e74.html (accesat la 21 noiembrie 2026).

13 Papa Leon al XIV-lea, Scrisoarea enciclică Magnifica Humanitas privind ocrotirea persoanei umane în epoca inteligenței artificiale, 15 mai 2026, Vatican, disponibilă la: https://www.vatican.va/content/leo-xiv/en/encyclicals/documents/20260515-magnifica-humanitas.html (accesat la 21 noiembrie 2026).

14 Jean-François Gayraud, „Dans les eaux glacées de la finance criminelle”, Recherches internationales, nr. 99, aprilie–iunie 2014, p. 48 (numerotarea revistei), disponibil la: https://www.recherches-internationales.fr/RI99/RI_N99_Entier.pdf(accesat la 21 noiembrie 2026). și Jean-François Gayraud, „Intervention devant la commission spéciale du Parlement européen sur la criminalité organisée, la corruption et le blanchiment de capitaux (CRIM)”, 19 iunie 2012, p. 4, Parlamentul European, disponibil la: https://www.europarl.europa.eu/document/activities/cont/201206/20120621ATT47457/20120621ATT47457FR.pdf(accesat la 21 noiembrie 2026).

15 HotNews, „Amendă record dată de Consiliul Concurenței. 10 bănci, sancționate cu peste 700 de milioane de euro pentru manipularea ratei ROBOR”, 7 iunie 2026, disponibil la: linkul articolului (accesat la 21 noiembrie 2026).

16 Nicușor Dan, „Mesajul pe care l-am primit de la investitorii care împrumută România a fost «nu alegeri anticipate»”, Economedia, 1 octombrie 2026, disponibil la: https://economedia.ro/nicusor-dan-mesajul-pe-care-l-am-primit-de-la-investitorii-care-imprumuta-romania-a-fost-nu-alegeri-anticipate.html (accesat la 21 noiembrie 2026).

17 Schiller Institute, “LaRouche’s New Bretton Woods Monetary System,” Schiller Institute, https://archive.schillerinstitute.com/economy/nbw/nbw.html (accesat la 22 noiembrie 2026)

18 Ovidiu Țichindeleanu, “Socialist Romania and Postsocialist Transition on the Path of Non-Aligned Development,” The Institute of the Present, noiembrie 2017, disponibil la: https://institutulprezentului.ro/en/2017/11/15/socialist-romania-and-postsocialist-transition-on-the-path-of-non-aligned-development/ (accesat la 22 noiembrie 2026).