Frigul din Texas ucide

Ne oferă o mostră pentru Great Reset și Green New Deal 

Detaliu din “The Mirror which flatters not”, Jean Puget de la Serre, sursa: https://www.britishmuseum.org/collection/object/P_1896-1230-185

Minerii români se mobilizează în realitate împotriva situatiei create de tranziția verde dictată de interesele financiare. Acest articol scris de un american relateaza situația din Texas și explică in profunzime cum de s-a ajuns ca oamenii să moară de frig intr-o tară dezvoltată. Dacă românii credeau ca au scăpat de penele de curent ale lui Ceaușescu, ei se inșala. Dacă ne suspunem politicii de tranziție ecologică; ne așteaptă ceva mai rău decât în anii ’80.

Articol publicat în engleză de « The Larouche Organisation » pe 20 februarie 2021/ Autor: Harley Schlanger,

Datorită unui vortex polar puternic cu temperaturi foare scăzute în multe dintre Statele Unite, rețeaua electrică din Texas a fost pe 16 februarie la „câteva secunde sau minute” distanță de „un eșec catastrofal și de o prăbușire completă”, dacă nu s-ar fi luat măsuri pentru întreruperea controlată a curentului, spunea un responsabil al Electric Reliability Council din Texas (ERCOT), companie ce administrează rețeaua. Întreruperile de curent care au urmat acestei decizii au făcut ca mai mult de patru milioane de clienți din Texas sa rămână fără energie electrică și căldură ore în șir, iar jumătate din județele statului au raportat probleme la apă din cauza lipsei de energie la instalațiile de tratare a apei. Pe 19 februarie au fost raportate mai mult de treizeci și șase de decese legate de furtună și de lipsa energiei electrice, iar 600.000 de persoane erau încă fără curent. Aproape un sfert din populația statului traiește cu recomandarea de a fierbe apă înainte de a o folosi, in cazul in care mai are acces la apa. (completare: New York Times relatează pe 21 ferbruarie 58 de morți)

Cum a putut să se întâmple un lucru ca acesta in Texas, cel mai mare producător și consumator de energie din SUA și în orașul Houston care găzduiește 5.000 de firme din domeniul energiei și care este numit « capitala energetică a lumii »?

Există doi factori care au condus la prăbușirea sectorului energetic al Texasului iar niciunul dintre aceștia nu este recunoscut de către mass-media sau de așa-numiții experți: lipsa de fiabilitate a surselor de energie „regenerabile”, cum ar fi cea eoliana și solară și efectele pe termen lung ale politicii neoliberale de dereglementare, care pune profiturile speculative mai presus de investițiile necesare tot timpul pentru intreținerea unei rețele electrice moderne. Apologeții sistemului actual aflat în prăbusire, reușesc sa recunoască pericolul cauzat de această combinație mortală spunând in cel mai bun caz că ERCOT a fost „nepregătit” pentru criză, insinuând că adevărata problemă ar fi că administratorii rețelei nu ar fi anticipat o furtună de această amploare lovind Texasul. 

Chiar si dacă acest lucru este adevarat, ei refuză totusi să discute DE CE nu au fost pregătiți! Pe subiectul prăbușirii așa-numitelor surse de energie regenerabilă, facem fata cu o negare totală, întrucât oligarhia financiară, reprezentată de miliardarii de la Davos ai Forumului Economic Mondial, promovează planul global „Green New Deal” (GND). Texasul obține actualmente 23% din electricitatea sa cu eoliene. Pe măsură ce valul de frig lovea Texasul, electricitatea totală produsă de turbinele eoliene a scăzut de la peste 8.000 de megawați duminică la 649 de megawați luni. Atât guvernatorul Texasului, Greg Abbott, cât și Rick Perry, fostul guvernator și secretar al energiei al SUA sub președintele Trump, au recunoscut eșecul surselor de energie „regenerabilă” ca o fiind o cauză majoră a prăbușirii rețelei de electricitate, amintind că turbinele eoliene înghețate și panourile solare acoperite de zăpadă sunt un factor major. Fapt previzibil, rețelele pro-vezi au răspuns prin strigăte isterice, insistând că acest lucru ar fi avut doar un „rol minor” în criză. O reactie tipica este un articol din revista « New Yorker » din 18 februarie scris de precupețul verde Bill McKibben, „Să dăm vina pe vânt pentru mizeria din Texas este dureros de absurd”. În ciuda circulației largi a fotografiilor cu mori de vânt blocate cu țurțuri pe elice, McKibben scrie că „Ideea că turbinele eoliene nu pot face față vremii reci este evident ridicolă.”

În ceea ce privește efectele dereglementării care este, de asemenea, o caracteristică centrală a „Great Reset” a bandei de la Davos, a existat un zid al tăcerii inclusiv în rândul „conservatorilor”, partizani ai „pieței libere”. Multi dintre aceștia identifică corect efectele devastatoare ale politicii verzi, dar sunt atașați politicii economice neoliberale care a dus la penuria de investitii în toate formele de infrastructură. 

Frauda Green New Deal 

 „Executive Intelligence Review” a publicat pe 12 februarie ceea ce s-a dovedit a fi un raport clarvăzător cu privire la efectele potențial devastatoare ale unei trazitii globale la o lume cu „zero emisii de carbon”. Această tranzitie este promovată de cei care jură pe falsele teorii științifice în sprijnul cererii de a reduce densitatea fluxului energiei, chipurile pentru a reduce emisiile de carbon. Intitulat „Marele salt înapoi: LaRouche demască New Green Deal”, raportul se bazează pe cinci decenii de cercetare științifică și economică efectuată de Lyndon LaRouche și de asociații săi despre scopurile genocidare ale conducătorilor cartelurilor financiare și corporative – reprezentate astăzi de miliardarii de la Davos – care au reînviat șarlatania preotului Malthus, agent al Imperiului Britanic, cu scopul de a elimina optimismul științific și tehnologic declanșat de programul spațial american al președintelui Kennedy. Raportul include detalii despre rolul direct jucat de monarhia britanica sub conducerea prințului Charles, în coordonarea echipelor financiare de șoc care să întrerupa investițiile în producția de bunuri fizice și să creeze in schimb bule financiare verzi, alimentând astfel un sistem financiar falimentar. 

Acest raport prezintă relația dintre „Marea Resetare” adica planul pentru punerea guvernelelor, de sus in jos, sub controlul băncilor centrale care operează în numele celor mai mari bănci private și în numele instituțiilor bancare speculative, și „Green New Deal”. La recenta conferință online de la Davos, un reprezentant al BlackRock, cel mai mare administrator de fonduri din lume și inițiatorul unui proiect pentru o „schimbare de regim financiar” global, a menționat fonduri de 30-50 de bilioane (engl: „trillions”) de dolari de la băncile centrale și instituțiile private, urmând a fi orientate spre bula financiară ecologică, în timp ce liniile de credit pentru întreprinderile productive vor fi oprite in mod deliberat, acestea fiind identificate drept surse mortale de poluare cu carbon. Un raport produs de Chatham House, „institut politic” legat de serviciile de informații britanice, a specificat ce branșe ale industriei ar trebui să fie puse pe lista neagra de către investitori, astfel încât să li se refuze creditul, cu scopul de a reduce „amprenta de carbon” a economiei. Această listă include investițiile în cărbune, petrol și gaze și în energie nucleară; fabricarea cimentului, oțelului, aluminiului și a produselor chimice; nave, avioane și camioane. Raportul promovează de asemenea sfârșitul consumului de carne care trebuie înlocuit cu consumul exclusiv de plante. 

Combinația dintre Resetare și Green New Deal beneficiază celor mai mari jucători din cartelurile energetice corporative prin direcționarea creditelor ieftine către investitori cu scopul de a tranzacționa instrumente financiare inutile, create de noua bulă verde și pentru a finanța sisteme energetice ineficiente și nesigure. Este o combinație perfectă pentru malthusienii moderni pentru că în același timp ea va produce mega-profituri speculative pentru membrii cartelelor si va crea condiții care vor pune viața populației în pericol. Administrația SUA a lui Joe Biden și-a arătat clar sprijinul pentru Reset prin fostul președinte al Rezervei Federale, Janet Yellen, o importantă partizană a politicii de „bani ușori” pentru salvarea speculatorilor falimentari. Ea susține ideea „schimbării de regim financiar” și a fost confirmată ca secretar al Trezoreriei lui Biden. De asemenea, Biden a fost de acord să sprijine legislația pentru Green New Deal. Nu este o coincidență faptul că rețelele de la Wall Street și Silicon Valley din spatele lui Biden au fost puternic implicate timp de patru ani în efortul de a provoca o lovitură de stat împotriva lui Donald Trump. Trump a fost un adversar clar al Green New Deal și una dintre primele sale acțiuni în calitate de președinte a fost retragerea SUA din Acordul climatic de la Paris. Unul dintre primele ordine executive ale președintelui Biden a fost inversarea acestui lucru. 

Combinația mortală între energia eolienă și dereglementare

În ciuda faptului că Texasul are in mixul energetic rezerve mari de petrol și gaze naturale, centrale moderne de cărbune și instalații de energie nucleară, în 2005 guvernatorul Rick Perry, a semnat o lege prin care se impunea o creștere a energiei eoliene in producția de energie a statului. Un factor în creșterea dependenței de eoliene a fost investiția importantă a petrolierului T. Boone Pickins, care a construit ferme eoliene uriașe, pe care le-a prezentat ca pe o investiție pentru „viitorul post-petrol”. Un alt factor a fost mobilizarea marilor bănci și a fondurilor private pentru transformarea verde. În 2015 energia eoliană depășise energia nucleară devenind a treia sursă de energie electrică a statului și este de așteptat să depășească cărbunele în viitorul apropiat. Sub influența miliardarului verde fanatic, Sir Michael Bloomberg care a vărsat 500 de milioane de dolari în proiectul său „Dincolo de cărbune”, Texasul a închis în ultimii ani trei uzine moderne de cărbune. Cu toate că autori precum McKibben, susțin că scăderea producției de energie electrică din centralele de cărbune ar fi contribuit la pana actuală mai mult decât oprirea turbinelor eoliene, sofismul lor poate fi demontat analizând cifrele reale. In Texas, în timpul episodului de frig actual, totalul de megawați-oră de electricitate produși cu cărbune a scăzut de la 10.828 la 8.000, o reducere de mai puțin de 3.000 megawați-oră, în timp ce din cauza opririi generatoarelor eoliene s-au pierdut aproape de 8.000 megawați-oră. În același timp în vest, în state precum Illinois, Ohio și Michigan, producția centralelor pe cărbune împreună cu centralele nucleare, a menținut furnizarea curentului electric și a căldurii în ciuda valului de frig actual.

Urmările dereglementării energetice, deși rareori menționate, sunt un factor major în transformarea Texasului dintr-un stat cu o capacitate de producție energie electrică excendentară într-unul cu un deficit dezastruos. Dereglementarea devenise un slogan politic pentru conservatori și libertanieni, începând cu falsa criză a petrolului orchestrată de Henry Kissinger în timpul administrației Nixon, dar ea a fost adoptată și de democrați. Reglementarea energiei electrice fusese introdusă de Franklin Roosevelt, prin Legea privind utilitatea publică din 1935 care impunea reglementarea in domeniul serviciilor de interes general în temeiul articolului 1 secțiunea 8 din Constituția SUA. La fel ca în cazul reglementării sectoarelor precum sănătatea și serviciile bancare, reglementarea energetică a fost vizată de neoliberali care au cerut introducerea „concurenței”, pentru a permite mai degrabă „pieței” decât autorităților guvernamentale, să stabilească prețurile. Legea privind politica energetică din 1992 a fost un atac deschis împotriva reglementării energiei, permițând statelor să dereglementeze atât producția cât și a distribuția energiei. Până la sfârșitul anilor 1990 speculatorii se mutaseră în industria electricității iar statele cele mai afectate au fost California și Texas.

Vă mai amintiți de Enron? Fiind initial un mic furnizor de conducte, Enron a profitat de dereglementare – pe care lobbyiștii săi au promovat-o la nivel național și local – și a devenit a șaptea corporație din America. Criza de energie din California din 2000-2001 care a dus la pene de energie în tot statul, a adus creșterea profiturilor pentru Enron, întrucât prețul pe piața spot a energiei electrice a crescut cu aproape 800%. Veniturile lui Enron din primul trimestru al anului 2001 au crescut cu 281% față de primul trimestru al anului 2000, înainte ca firma să se prăbușească în același an. La apogeul crizei din California, vicepreședintele Dick Cheney a intervenit pentru a salva Enron și politica de dereglementare. El a primit o notă de la directorul Enron, Ken Lay, în aprilie 2001, care sublinia „beneficiile” dereglementării datorate „diversității opțiunilor” și „concurenței”. Nota nu cerea nicio reglementare, nicio limită de preț ci dependență totală a prețurilor de „piață”.

Efectele asupra Californiei ale bulei create de dereglementare au avut implicații majore care sunt prezente și astăzi, întrucât mixul său energetic a devenit din ce în ce mai verde, un factor care a condus la întreruperi ale curentului electric în timpul unui val de căldură din vara anului 2020. Ignorând experimentul devastator cu dereglementarea din California, începând cu 2002, Texasul a eliminat treptat reglementările, cu sloganul „diversificarii opțiunilor” pentru consumatori. „Diversificarea opțiunilor” costă mult. Pentru a fi competitive, companiile energetice se angajează în politici de reducere a costurilor în beneficiul acționarilor. Fără niciun stimulent pentru a se „pregăti” pentru condiții extreme, companiile au fost eliberate de responsabilitatea de a moderniza instalațiile și de a asigura un excedent de producție. Dogma neoliberală a „valorii acțiunilor” a pus profiturile private inaintea beneficiilor publice dintr-un mix energetic sigur, eficient și fiabil, iar reducerea costurilor a devenit standardul, conseciențele posibile fiind luate in considerare numai marginal sau chiar deloc.

Ed Hirs, un cercetător în energie la Universitatea din Houston, a arătat felul în care actualul dezastru energetic este o consecință obligatorie a ideologiei neoliberale, deoarece sistemul lucrează “la turaj maxim” din cauza lipsei de investiții, pentru a crește profiturile. Hirs a spus:

“Rețeaua ERCOT s-a prăbușit exact în aceeași manieră ca și vechea Uniune Sovietică. A supraviețuit o vreme pe subinvestiții și neglijență până când s-a prăbușit în cele din urmă în circumstanțe previzibile”.

Ed Hirs, cercetător la Universitatea Houston

Unul dintre cei care au prezis exact acest tip de prăbușire cauzată de efectele dereglementării și privatizării, a fost Lyndon LaRouche care a prognozat prăbușirea Uniunii Sovietice în 1984, după ce liderii comuniști respinseseră oferta lui Ronald Reagan de a împărtăși progresele științifice și tehnologice ale dezvoltarii sistemelor antirachetă și de a elimina astfel pericolul de război nuclear, stimulând în același timp economia fizică. Ulterior el a prognozat că, dacă SUA urmează politici economice bazate pe creșterea profiturilor pe termen scurt pentru acționari, mai ales prin speculație, în detrimentul progresului în economia fizică, ea se va crea aceleași condiții care au condus la prăbușirea economică și politică a URSS.

Pe 17 februarie, în dialogul ei săptămânal, Helga Zepp-LaRouche, fondatoarea Institutului Schiller, a repetat avertismentul soțului ei, punând evenimentele din Texas în contextul „pasului înapoi” prin Marea Resetare și GND. Ea a spus că „evenimentele din Texas oferă o mostră în miniatură pentru prăbușirea economică care va rezulta de pe urma implementării acestei politici”. Ea a cerut poporului american să se mobilizeze pentru a face ca SUA să se alăture unor națiuni precum Rusia și China, care se opun agendei de la Davos, pentru a-i învinge pe malthusieni și scopul lor de a extermina o mare parte din omenire.