« Omul sfințește locul » sau de ce să studiem proiectele americanului Lyndon LaRouche?
Octombrie 2022
În secolul XIX, tradiția economiei politice americane a marcat profund națiunile Europei, iar în România a influențat atât generația lui Eminescu, cât și pe cele următoare, cei mai iluștri reprezentanți fiind la noi Petre S. Aurelian și Mihail Manoilescu.
De ce tradiția economiei politice americane, numită și « economie națională » sau « protecționism », era atât de interesantă pentru tânărul stat român? Este vorba despre un curent anticolonial, îndreptat împotriva jugului subdezvoltării impus de liberul schimb al Imperiul Britanic. În epoca lui Eminescu, republica americană figura drept un exemplu de reușită anticolonială, căci ea se eliberase de Imperiul Britanic în 1776 și își asigura în mod exemplar soclul industrial.
Esența acestui curent de gândire este ideea simplă că « omul sfințește locul ». În manuscrisul « Economia națională » Eminescu o exprimă astfel: este adevărat că puterile prezente în natură sunt impresionante, « însă cu toate astea nu e o singură (putere) în lumea întreagă, care să poată produce o coală de hârtie, or un fir de ață, or o masă de ex. (…) Esistența naturală e apucată de-o putere, care face cu totul altceva, decât ceea ce ar fi putut să devină ea de sine și prin sine ». Apoi Eminescu definește această a doua putere drept « existență personală a omului », caracterizată, contrar elementului natural, de nemărginire. În întâlnirea sa cu natura, omul își exprimă personalitatea nemărginită prelucrând prin muncă elementele naturale, asigurând astfel progresul nelimitat al civilizației umane. În viziunea lui Eminescu, rolul industriei este central.
Aceleași idei optimiste le găsim cu două generații mai înainte la Henry C. Carey și Friedrich List, reprezentanți ai curentului economiei politice americane, pe care Eminescu îi studiase în detaliu și pe care îi menționează. Cei doi economiști erau partizanii ideii că bogăția unei națiuni nu zace în belșugul de resurse fizice, ci în capacitatea populației de a-și dezvolta « forțele productive ». Pentru Henry C. Carey există două tipuri de popoare: cele migratoare, care jefuiesc resursele limitate (naturale și umane) ale unui teritoriu și cele sedentare, care « sfințesc locul », adică dezvoltă un teritoriu limitat, sporindu-i resursele prin agricultură și industrie.
Putem lesne înțelege de ce viziunea filosofică descrisă aici poate da fiori partizanilor imperialismului de astăzi, ecologiștilor malthusieni, globaliștilor liberali și geopoliticienilor luptei între civilizații, căci toți pariază pe ideea resurselor limitate. De asemenea, putem lesne înțelege de ce această filosofie anticolonială a fost extirpată din universități și din viața politică.
Anul acesta sărbătorim centenarul lui Lyndon LaRouche (1922-2019), savant și luptător anticolonial american. LaRouche s-a format, ca și Eminescu, la școala economiei politice americane, dar a dus această tradiție la un nou stadiu, elaborând metoda de analiză și de previziune economică « LaRouche-Riemann ». LaRouche a studiat cum poate o societate trece de la o anumită platformă tehnologică la una superioară, datorită aplicării descoperirilor științifice.
LaRouche și-a dedicat viața pentru a-și transforma ideile în realitate și a propus necontenit diferite proiecte de dezvoltare economică influențând lideri din SUA (Reagan), țările din Mișcarea de Nealiniere (Indira Gandhi), America Latină (Lopez Portillo), Rusia. Anul acesta, Serghei Glaziev, unul dintre artizanii strategiei economice a Uniunii Economice Eurasiatice și ai noului sistem bancar dezvoltat actualmente de către țările BRICS, a declarat cu ocazia centenarului lui LaRouche că « Lyndon LaRouche vedea întreaga istorie a lumii prin prisma luptei dintre Bine – interesele naționale, interesele de creștere a bunăstării generale – și forțele Răului – oligarhia financiară globală, care împiedică dezvoltarea țărilor, se străduiește să extragă superprofituri speculative (…).Astăzi, ne bazăm pe munca sa, pe scrierile sale, pentru a face propuneri pentru o tranziție foarte rapidă către o nouă paradigmă economică globală. Acesta este ceea ce numim un model de economie globală integrată, în care capitalul financiar va fi subordonat sarcinii de dezvoltare a economiei și în care principiile economiei fizice vor da roade. »
Așa cum arată S. Galziev, ideile lui LaRouche sunt astăzi centrale în ceea ce putem numi « noua paradigmă » care ia formă prin diferitele organizații internaționale precum SCO sau BRICS, punând bazele unui sistem de relații mondiale anticolonial. Detaliile propunerilor lui LaRouche nu pot fi abordate, din păcate, în acest text introductiv succint, dar pot fi dezvoltate ulterior.
Schiller Institute, mișcarea fondată în 1984 de soția sa, Helga Zepp-Larouche, organizează actualmente conferințe internaționale și petiții pentru a soluționa conflictul Est-Vest prin cooperare economică și dialog. Conferințele pentru pace ale Schiller Institute au asigurat oratorilor săi un loc de cinste pe listele negre ale Centrului ucrainean pentru Combaterea Dezinformării, organism de cenzură de sub autoritatea președintelui Zelenski, dar finanțat de SUA. Fie că este vorba despre militari patrioți americani, precum Richard Black, sau de analiști de top, precum Graham E.Fuller, Scott Ritter sau Ray McGovern, o întreagă serie de personalități internaționale se găsesc alături de Helga Zepp LaRouche pe aceste liste negre, dar nu se lasă intimidate.
Astăzi, în fața pericolului de criză financiară și alimentară, în fața pericolului unui război mondial nuclear, știm că potențialul de schimbare este mare și avem obligația de a-l realiza. Eminescu și Carey ne-au arătat calea, iar ea duce astăzi prin soluțiile lui Lyndon LaRouche. Vă invit să citiți și să sprijiniți apelul internațional lansat de Schiller Institute pentru un comitet ad-hoc pentru un nou sistem Bretton Woods, apel lansat pentru a putea aduce în ființă o nouă paradigmă care să permită eliberarea tuturor statelor din închisoarea economică și exprimarea întregului lor potențial. http://romania2118.org/apel-pentru-un-comitet-ad-hoc-pentru-un-nou-sistem-bretton-woods/ .