Cu aliați ca ăștia, ce ne mai trebuie și dușmani?
02 Februarie 2022
Update: se pare că Putin ne-a luat pe toți prin surprindere atacând Ucraina. Asta este, începutul articolului este greșit, oameni suntem. Asta nu împiedică că restul sunt declarații reale ale americanilor și că situația strategică este cea care este.
CNN, 28 ianuarie: « Președintele ucrainean Volodymyr Zelensky a declarat vineri că alți lideri mondiali au supraestimat probabilitatea unui război între țara sa și Rusia, provocând “panică” și destabilizând economia Kievului. »
Euractiv, 27 ianuarie: o sursă NATO de rang înalt, care reprezintă un stat UE la Bruxelles, a declarat că Rusia nu plănuiește o invazie. “Pentru a invada o țară atât de mare cu asemenea forțe militare [precum Ucraina], ai nevoie de alte capacități militare decât cele care au fost desfășurate în prezent”, a declarat sursa.
Dacă reprezentații NATO știu că Rusia nu inteționează să poarte război cu Ucraina și chiar și președintele Ucrainei o spune, atunci cine si de ce iși dorește război cu Rusia?
După declarația lui Zelensky, presa transatlantică a început să îl atace: “suntem cel mai important aliat al său și el ne dă peste nas și creează dezacorduri între Washington și Kiev. Este un autosabotaj mai mult decât orice altceva”, cita Washinton Post din spusele un responsabil american.
Să ne uităm la latura economică. Traiectoria verde de dezindustrializare aleasă de Europa și de Statele Unite riscă să ne trasnforme în următorii 30 de ani în niște rezervații naturale și muzee pentru amatori de safari. (Cel mai bun exemplu este « ecologizarea » Văii Jiului și proiectul de reintroducere a zibrilor în Carpați). Rusia și China sunt principalii opozanți ai agendei climatice promovate de interesele financiare transatlantice. Ei refuză să-și sacrifice populația în numele decarbonizării. China a realizat cel mai mare miracol economic al istoriei, nu își dorește să se oprească și iși dorește să-l exporte și în alte țări care au nevoie de trenuri de mare viteză, reactoare de energie nucleară și autostrăzi. Mai mult, ea pariază pe explorarea spațială și dezvoltarea fuziunii nucleare. În ceea ce privește Rusia, ea se apropie din ce în ce mai mult de China și a dezvoltat tehnică militară superioară SUA.
Dacă știm aceste lucruri, nu putem să nu înțelegem că ceea ce-și doresc aliații nostri nu este răspândirea democrației în Ucraina, ci împiedicarea Rusiei și Chinei de a se dezvolta economic și de a-și sprijini partenerii cu proiecte de infrastructură.
Intențiile de sabotaj economic ale aliaților nostri sunt exprimate clar. Intr-o conferință de presă a unor funcționari de la Casa Albă, aflăm că « opțiunile de control al exporturilor pe care le luăm în considerare alături de aliații și partenerii noștri ar afecta destul de puternic ambițiile strategice ale lui Putin de a-și industrializa economia. »
« suntem uniți în intenția noastră de a impune consecințe masive care ar da o lovitură severă și imediată Rusiei și, în timp, i-ar face economia și mai fragilă și ar submina aspirațiile lui Putin de a-și exercita influența pe scena mondială. »
« Și astfel, acest lucru ar duce la o atrofiere a capacității de producție a Rusiei în timp. Ar refuza Rusiei capacitatea de a-și diversifica economia. »
Sunt alții care o spun mai direct: « crush Russia’s economy », « să zdrobim economia Rusiei ». Bob Menendez, Președintele Comisiei pentru relații externe a Senatului American și senatorul Jim Risch, membru al aceleiași comisii, au anunțat într-un interviu acordat CNN că speră să obțină un proiect de lege care să fie votat rapid în plen, pentru a avea “mama tuturor sancțiunilor” împotriva Rusiei, o legislație care să impună Rusiei sancțiuni preventive! Proiectul de lege autorizează, între altele, scoaterea Rusiei din sistemul SWIFT, sistemul internațional prin care comunică băncile.
Englezii sunt de asemenea mobilizați: Ministrul britanic al afacerilor externe și al Commonwealth-ului, Liz Truss, a prezentat duminică o legislație “vizând băncile rusești, companiile energetice și oligarhii apropiați de Kremlin”, a declarat ea.
Ce consecințe au toate acestea asupra continentului nostru? In aceeași conferință de presă de la Casa Albă, partenerii nostri americani discutau despre eventualitatea unei penurii de gaz în Europa în urma războiului economic cu Rusia. Să fim clari: o Europă făra gaz, ar însemna destructurarea economiei și a populației. Dar există o consecință mult mai gravă, despre care, în mod curios, se vorbește prea puțin: un război cu Rusia înseamnă în ziua de astăzi un război nuclear. Trebuie să vizualizăm bombe nucleare peste București, asta înseamnă. Scenariul nuclear este foarte prezent pentru experții militari : pe 25 ianuarie armata americană anunța exercițiul « Global Lightning 22». Ei iși testează capacitățile nucleare și își imaginează că ar putea supraviețui unui holocaust nuclear.
Un proverb chinezesc spune: atunci când călărești un tigru, cel mai greu este să te dai jos de pe el. România s-a apucat să calarească tigrul, dar trebuie să găseasca o modalitate de a se da jos teafără. Aceasta ar însemna să declarăm, ca si vecinii nostri, că nu avem nevoie de protecție împotriva Rusiei și să renunțăm la baza militară de la Deveselu din care s-ar putea lansa misile nucleare. Această bază nu face decât să creeze o nouă criză a rachetelor din Cuba dar inversată. Ungaria a refuzat recent venirea trupelor NATO anti-Rusia, ca și Bulgaria și Croația.
Cel mai important este ca pericolul de război să fie dezamorsat la sursa: trebuie să schimbăm sistemul economic. Ar trebui găsită o cale prin care SUA și Rusia să poată ieși din sistemul de competiției distructive și să poată deveni parteneri, cooperând pe proiecte de interes reciproc. Această ocazie ar putea fi găsită în Afganistan, o țară bogată în resusre, care are nevoie urgent de ajutor umanitar și infrastructură. Altă ocazie ar reprezenta domeniul explorării spațiale. Se mai pot găsi încă alte o mie de ocazii de cooperare, printre care poate figura și dezvoltarea României: sisteme de irigații, autostrăzi, energie nucleară etc.
O astfel de schimbare ar fi posibilă cu condiția ca populația UE și SUA să reușească se elibereze de dominația dușmanului interior: o minoritate de câteva mii de oameni care căpușează economia reală printr-un sistem financiar foarte bine pus la punct. Aceștia și-au creat legi, și-au creat paradisuri fiscale, și-au plasat agenții de influență în universități, guvernele și partide. Cocoțați pe muntele de bani fictivi pe care l-au creat, ei promovează acum proiectul suicidar numit « Green Deal », pentru a-și asigura sursele de venit din bulele speculative verzi.
O astfel de schimbare politică nu poate avea loc dacă oamenii nu acceptă să se schimbe în profunzime. Cât timp populația Europei este prinsă în pesimismul comod, în opiumul numit « Netflix », în contra-cultura « sex drugs and rock’n roll », care exacerbează emoțiile, făra educație estetică, ea nu poate produce decât reacții neputincioase de refuz, dar nu poate genera o alternativă pozitivă. Ura față de Rusia este la fel de neputincioasă și bestială ca și ura față de neomarxisti sau ura față de politicienii corupți, globaliști, proști, față partidul opus sau orice alte ținte. Trebuie creat un front unit de oameni care sunt emoțional capabili să evite angrenajul urii, care sunt intelectual capabili să conceapă, dincolo de trista realitate, o soluție pozitivă și care sunt moral capabili să se lupte pentru viață.