Ariile protejate vs. dezvoltare economică
Care a fost unul dintre primele lucruri pe care Guvernul României a trebuit să le facă după aderarea la UE? În iunie 2007 Guvernul României era constrâns să întocmească lista „ariilor protejate” (1). În 2017 erau deja 531 situri protejate Natura 2000 cu o suprafață totală de 55674 km2, adică 22,56% din suprafața teritoriului național (2).
Există 12 tipuri de arii protejate dintre care: parcurile naționale, rezervațiile biosferei, ariile de protecție specială avifaunistică (păsări), ariile cu interes comunitar (adică interes UE) etc.
Cu roșu: fără plan de management, cu verde cu plan de management, cu galbe, în aprobare,
În funcție de zonă, activitatea omului este mai mult sau mai puțin îngrădită. Sunt tolerate activități catalogate drept „tradiționale” și „tehnologii cu impact redus”: pășunarea, recoltarea de ciuperci de fructe de pădure, de plante medicinale etc. Cei care nu respectă regulile sunt pasibili de procese penale.
Aceste arii protejate nu numai că încurcă viața oamenilor din zonă, dar mai și pun în pericol dezvoltarea întregii tări. Multe dintre zonele acestea nu sunt administrate de proprietari cum vor ei, sau de organele politice, ci de ONG-uri sau de persoane fizice care devin custozii ariilor, fac planuri de management, fac pe inspectorii și participă în procesul de autorizare a activităților economice și a proiectelor de infrastructura, baraje hidroelectrice, drumuri, căi ferate, emitând avize.
Ce impact credeți că are acest lucru? Iată răspunsul în textul unei OUG din 2018 (3) (Nu susțin guvernul Dăncilă, dar textul are meritul de a fi clar). Citez :
„Luând în considerare că majoritatea termenelor de realizare a proiectelor de infrastructură sunt blocate din cauza amânării sau prelungirii nejustificate a emiterii avizului de către custozii actuali, inclusiv a neemiterii avizului în cadrul procesului de obținere a actului de reglementare, de comunicare și cooperare cu custozii actuali, a lipsei de obligativitate de transmitere a informațiilor privind situația din teren, justifică modificarea legislativă în sensul preluării atribuțiilor custozilor de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate.” (Această ordonanță a fost între timp anulată pentru că nu ar fi constituțională (4).)
Există apoi dreptul oricărui cetățean de a ataca proiectele care contravin conservării siturilor protejate în instanță. Unul dintre exemplele cele mai cunoscute este cel al hidrocentralelor pe Jiu, esențiale pentru populația din Valea Jiului. Acest proiect lansat în 2004, înaintea clasării zonei ca sit Natura 2000 prin ordonanța de urgență din 2007, a fost blocat de două asociații reclamagiste în 2018. O pierdere de 259 GWh pe an si a 155 de milioane de euro, pentru că proiectul era gata la 98%.(5)
Paranteză filosofică: creativitatea și tehnologia
O paranteză filosofică se impune dacă vrem să înțelegem ce se intâmplă. Ordonanta din 2007 permite in aceste arii protejate numai „tehnologiile cu impact redus”. Ce înseamna acest lucru și ce urmări are?
Tehnologia este o expresie a creativității umane și îi permite omului să nu fie supus capriciilor naturii ca alte viețuitoare. Omul descoperă mereu principii fizice noi și le aplică în agricultură, în industrie, în infrastructură, organizând și transformând natura. Într-un context economic sănătos, capacitatea sa de impact asupra naturii crește iar resursele se înmulțesc, nu se epuizează: omul a creat terenurile agricole, a creat belșugul de pește din Delta Dunării (datorită unui geniu ca Antipa), a creat rețelele de electricitate și de apă, poate desaliniza apa de mare, iar acum se pregătește să mai ducă viața și pe Lună (6). Acesta este impactul firesc al omului asupra naturii. O societate umană, sănătoasă, nu urmărește să reducă capacitatea de impact a omului, ci sa o sporească.
Ecologiștii au declarat război acestei viziuni optimiste. Ei ne cer să ne întoarcem la tehnologii cu impact mai redus (surse de energie regenerabile) și să ne adaptăm limitelor naturii. Să nu uităm că în evul mediu, atunci când omul trăia „în armonie cu natura” și folosea tehnici „tradiționale” și cu „impact redus” resursele produse permiteau menținerea a mai puțin de 500 de milioane de persoane pe planetă…
Aplicarea planului ecologiștilor în România va distruge opera creatorilor României moderne și va pune în pericol capacitățile industriale și stiințifice. Dar efectul cel mai periculos este în viitor: răpirea din conștiința oamenilor a ideii unui viitor mai bun. Ce vise să aibă un copil căruia i s-a spus că progresul tehnologic pune în pericol planeta? Ce viitor poate avea un copil care a avut ghinionul să se nască intr-un sit Natura 2000 ? Perspectiva lui în viață este să-i plimbe cu calul, îmbrăcat în port popular, pe turiștii trimiși de vampiricul Prinț Charles. Dacă are alte ambiții, trebuie să părăsească locul, ceea ce înseamnă depopulare.
Românii au fost reeducați
Rețelele sociale sunt electrizate de dezbaterea „drepturile LGBT în școli”, dar oamenii uită otrava raspândită de ecologiști de ani de zile fără nicio dezbatere. S-au făcut campanii masive de reeducare pentru ca romănii să-și vadă țara exclusiv prin filtrul verde. România este sistematic prezentată în străinătate ca o oază de liniște, de fânețe și țărani sărmani care nu au tractor, dar sunt fericiți. Unii „patrioți” au integrat această imagine, o iubesc și o promovează. La fel fac unele cercuri religioase.
Aveți aici un exemplu de campanie făcută, cu sociologi cu tot, pentru favorizarea acceptarii zonelor protejate Natura 2000. La punctul 3.3 se prevede „schimbarea comportamentului” și „stabilirea unui sentiment de mândrie cu privire la apartenența la Rețeaua Natura 2000”. S-au mobilizat ONG-uri, ambasade, tineri naivi, fotografi, televiziuni pentru același scop: eliminarea gustului pentru progres. Strategia națională de conștientizare a publicului cu privire la rețeaua europeană Natura 2000 în România https://infonatura2000.cndd.ro/documents/Strategie-constientizare-n2000-nov-2013.pdf
Unde duce și de unde vine o astfel de situație? Să ne uităm în Africa pentru că țările africane fac față colonizării prin ONG-uri ecologiste de 70 ani de zile. Dacă întrebați un african, el vă va explica făra prea multe probleme că scopul acestor ONG-uri este cel de a limita crestera populației și că ele corespund dorinței prințului Filip, soțul răposat al reginei Angliei, unul dintre fondatorii WWF, care a afirmat în repetate rânduri ca trebuie redus impactul omului și trebuie redusă populația mondială.
Citez dintr-un articol de pe site-ul radiolului de stat France Culture cu un interviu cu istoricul Guillaume Blanc, autor al cărții „Inventarea colonialismului verde. Să terminăm cu mitul Edenului african” (7):
„Uneori, oamenii sunt uciși pentru a proteja animalele și peisajele. De neconceput în cele mai multe țări occidentale, această frază își capătă întregul sens dacă o situăm în contextul african: este ceea ce Guillaume Blanc numește “colonialismul verde”.
Acest colonialism verde este persistența unei viziuni occidentale a Africii ca un continent gol de oameni, ferit de civilizație, unde natura și animalele domnesc. Faptul că această Africă nu a existat niciodată nu-i împiedică pe unii să vrea să creeze de la zero această Africă goală de oameni, “naturalizând-o”, adică expulzând populațiile locale din parcurile naționale și din rezervațiile protejate.
La baza a ceea ce pare a fi o nedreptate socială și o absurditate ecologică se află istoria: cea a primilor exploratori, în căutarea unui Eden pe care nu-l vor găsi niciodată; cea a colonizării, care a supraexploatat resursele continentului; cea a protecției mediului, promovată de foști vânători și administratori coloniali pocăiți.”
Vina că sîntem slugi, dragă Brutus, nu ţine de stelele noastre, ci de noi înşine. (Shakespeare, Iulius Cezar)
Aceasta este traiectoria pe care este acum România. Studiați cine si de ce a creat asociații precum WWF, veți găsi nobili colonialiști cu aplecări fasciste.
Destinul si-l creează omul cu mâna lui și nimica nu este scris în stele, așa cum spune Cassius în piesa lui Shakespeare. Pentru a ieși din această traiectorie tragică a subdezvoltării si a depopulării, România are nevoie sa-și recapete controlul asupra teritoriului si asupra resurselor materiale, dar mai ales ea trebuie să-și recapete resursele imateriale, spirituale. Avem nevoie să ne eliberăm de închisoarea mentala a României pastorale și să recreăm o cultură a optimismului, a creativității, a entuziasmului pentru știință și tehnică. Cum ar fi dacă am vedea la televizor dezbateri despre viitorul laserelor în România, despre proiectele spațiale românești și despre ultimul răcnet în materie de trenuri pe levitație magnetică? Dacă vrem ca România să aibă un viitor, trebuie să vizualizăm o Românie dezvoltată, industrializată cu tehnologii de vârf, cu energie nucleară și cu trenuri cu mare viteză și să unim oamenii în jurul acestei viziuni. Orice altceva ar fi o utopie și un eșec, având în vedere natura dușmanului cu care ne confruntăm.
Note:
(1 )http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/83289#id_artA52_ttl)
(2)https://ccmesi.ro/wp-content/uploads/2017/10/final-report-TE343.pdf
(3) http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/203017
(4) Iată aici se explică clar diferența https://www.solutiidemediu.ro/suspendarea-oug-75-2018/
(7) La nature confisquée, histoire du “colonialisme vert” https://www.franceculture.fr/emissions/le-cours-de-lhistoire/et-lhomme-crea-la-nature-14-la-nature-confisquee-histoire-du-colonialisme-vert